Cele mai vechi urme ale strămoșilor umani în drum spre Australia, descoperite într-o peșteră din Laos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În adâncurile unei peșteri din Laos, abia luminate de Soare și de lămpile curioșilor, oamenii de știință au scos la iveală cele mai vechi dovezi cunoscute ale strămoșilor umani care au traversat Asia de Sud-Est în drum spre Australia, în urmă cu aproximativ 86.000 de ani.

Echipa internațională de cercetători a săpat mai adânc decât au făcut-o alți specialiști în trecut într-o peșteră carstică din nordul Republicii Laos și au scos la iveală un fragment de craniu cu trăsături delicate și o bucată dintr-un os de picior.

• O sculptură rară, scoasă la lumină în Bulgaria, aduce la viață un mit antic
• Astăzi se împlinesc 155 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai prolifici istorici şi…

Aceștia estimează că cele două fosile umane au o vechime de 86.000 și 68.000 de ani. Estimările se bazează pe cinci tehnici diferite de datare, potrivit ScienceAlert.

O istorie profundă a ocupării umane

Peștera Tam Pà Ling, acolo unde au fost găsite oasele, are o istorie profundă a ocupării umane, deși aceasta este una contestată. O mână de fosile umane, inclusiv două maxilare găsite anterior în straturi mai puțin adânci de sedimente – expediate în Statele Unite pentru a fi studiate înainte de a fi returnate acasă, în Laos – au fost datate cu o vechime cuprinsă între 70.000 și 46.000 de ani.

Cu toate acestea, cercetătorii nu pot data direct fosilele, deoarece situl este o zonă inclusă în Patrimoniul Mondial, iar fosilele sunt protejate de legislația laoțiană. De asemenea, ei nu se pot baza pe tehnicile lor obișnuite de datare, deoarece sedimentele conțin cărbune adus de ape în peșteră.

Pentru acest nou studiu, echipa condusă de antropologul biolog Sarah Freidline de la University of Central Florida, a apelat la datarea prin luminescență și la alte tehnici pentru a obține o estimare a vârstei sedimentelor care înconjoară fosilele recent descoperite, dintre care cea mai adâncă a fost găsită la o adâncime de aproape șapte metri.

Migrația omului modern prin Asia

Rezultatele lor întăresc estimările de vârstă pentru fosilele găsite anterior în peștera Tam Pà Ling și extind cronologia sitului cu aproximativ 10.000 de ani.

„Tam Pà Ling joacă un rol-cheie în povestea migrației omului modern prin Asia, dar importanța și valoarea sa sunt abia acum recunoscute”, a spus paleoantropologul Fabrice Demeter, de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, autorul principal al studiului.

Cernând sedimentele care nu au văzut lumina zilei timp de milenii și discernându-le cu atenție straturile la microscop, echipa a descoperit că aceste sedimente s-au adunat încet de-a lungul a aproximativ 86.000 de ani și au înglobat o înregistrare a prezenței umane în peșteră care se întinde pe o perioadă de aproximativ 56.000 de ani.

Oasele umane găsite datează de peste 70.000 de ani

În ceea ce privește cele două noi fosile umane, cercetătorii au datat doi dinți de bovidee descoperiți în imediata apropiere, pentru a-și rafina estimările de vârstă. Echipa a constatat că osul cranian fracturat are o vechime cuprinsă între 73.000 și 65.000 de ani, iar tibia datează de 77.000 de ani.

„În schimb, osul craniului „se alătură altor fosile foarte discutate din sudul și centrul Chinei care sugerează o dispersie mai timpurie, posibil eșuată” din Africa în Asia de Sud-Est, scriu Freidline și colegii săi.

Echipa a precizat că fragmentul de craniu era „remarcabil de grațios”, trăsăturile sale delicate semănând cu cele ale unor rămășițe mai recente de Homo sapiens găsite în Japonia și în Vietnam, cel mai apropiat vecin al Laosului.

Craniul ar fi aparținut unei populații de migranți, și nu oamenilor arhaici

Ei au spus că acest lucru sugerează că cel căruia i-a aparținut craniul a descins dintr-o populație de migranți care se deplasa prin zonă, mai degrabă decât din hominizii arhaici, cum ar fi Denisovanii, care se aflau, de asemenea, în regiune și care prezentau trăsături mai robuste.

Este foarte posibil ca primii exploratori umani să fi pornit în valuri, traversând Asia de Sud-Est până când au navigat peste mări, în Australia și în interiorul său pustiu. De-a lungul drumului, unele grupuri au dispărut, în timp ce altele au reușit mai târziu, dând naștere în cele din urmă celei mai vechi culturi care continuă să existe pe Pământ.

Studiul a fost publicat în Nature Communictions.

Vă mai recomandăm și: 

Urmele preistorice de „mâini de copii” nu sunt ceea ce par a fi

Morminte din timpul Migrației popoarelor și din Neolitic, găsite lângă Dunăre

Înmormântări prin incinerare, folosind o urnă în altă urnă, au fost descoperite în Franța

Cele mai vechi urme de pași făcute de Homo sapiens datează de acum 153.000 de ani