Celacantul modern este o celebră „fosilă vie”: era considerat dispărut, dar primul exemplar a fost prins în 1938, în apele adânci ale Oceanului Indian. De atunci au fost descoperite câteva zeci de exemplare vii, însă istoria sa fosilă rămânea fragmentară. Acum, mai multe specii noi de pești „fosilă vie” au fost descoperite.
Un nou studiu schimbă imaginea. Jacob Quinn, alături de colegi de la University of Bristol (Anglia) și University of Uruguay, a identificat mai multe specii noi de pești „fosilă vie” ascunse la vedere: fosile de celacanți uitate de peste 150 de ani în colecțiile muzeelor.
Studiul a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.
Fosilele provin din sfârșitul perioadei Triasice, acum circa 200 de milioane de ani, când actualul teritoriu al Marii Britanii se afla la latitudini tropicale.
„În timpul masteratului în paleobiologie la Bristol, Jacob și-a dat seama că multe fosile atribuite reptilei marine Pachystropheus le aparțineau de fapt celacanților. Apoi a mers prin colecțiile muzeale din țară și a descoperit că aceeași greșeală fusese repetată de nenumărate ori”, explică profesorul Mike Benton, coordonatorul său, citat de Phys.org.
Unele dintre exemplare stăteau neobservate în depozite sau chiar expuse publicului încă din secolul XIX, fiind etichetate pe rând drept oase de șopârle, mamifere sau alte creaturi. „De la doar patru cazuri raportate anterior, avem acum peste 50 de fosile de celacanți din Triasicul britanic”, spune Quinn, care a folosit scanări cu raze X pentru confirmarea identificărilor.
Majoritatea fosilelor îi aparțin grupului dispărut Mawsoniidae, înrudit cu celacantul actual. Potrivit coautorului Pablo Toriño, expert în celacanți, din Uruguay, materialul descoperit arată o diversitate de vârste, mărimi și specii, unele exemplare atingând chiar un metru lungime, ceea ce sugerează existența unei comunități complexe.
Fosilele provin din zona Bristol și Mendip Hills, care în Triasic era un arhipelag de insule tropicale într-o mare puțin adâncă.
„Așa cum fac și astăzi, celacanții erau probabil prădători de oportunitate, pândind pe fundul mării și hrănindu-se cu orice le ieșea în cale, inclusiv, ironic, cu micile reptile Pachystropheus, ale căror oase au fost confundate cu ale lor timp de decenii”, adaugă dr. David Whiteside, co-supervizor al cercetării.
Fosilele uimitoare din Marele Canion dezvăluie experimentele bizare ale evoluției
Mormântul unui războinic înalt din Azerbaidjan conținea un artefact neobișnuit
Dinții fosilizați de dinozauri dezvăluie ce mâncau acești giganți antici
O rudă antică a omului își devora copiii, dezvăluie un os cervical vechi de 850.000 de ani