Care a fost prima specie care a călătorit în jurul Lunii? Nu a fost omul!

Care a fost prima specie care a călătorit în jurul Lunii? Știi zicala cu „încet și sigur câștigi cursa”? Ei bine, nu se aplică doar în basmul cu iepurele și țestoasa, ci și în… cursa spre Lună.

Prima specie care a călătorit în jurul Lunii a fost cea a țestoaselor. Pe 18 septembrie 1968, sonda sovietică Zond 5 a reușit să înconjoare Luna, cu câteva luni înainte ca americanii să facă același lucru cu faimoasa misiune Apollo 8. Și, totuși, de ce nu ținem minte această misiune ca pe primul moment din istorie când o ființă a orbitat Luna? Pentru că Zond 5 nu transporta oameni. Ci două broaște țestoase rusești (Testudo horsfieldii).

• Astronomii au descoperit un gigant ascuns în „ceața” din jurul unei stele tinere
• Cercetătorii au reușit să crească vase de sânge reale în organe create în laborator

Alături de ele, în cabina spațială se aflau și câțiva viermi, muște și semințe, dar țestoasele au fost, fără îndoială, vedetele acestei expediții fără precedent. Scopul? Să se testeze efectele zborului spațial asupra organismelor vii.

Care a fost prima specie care a călătorit în jurul Lunii și cum s-a desfășurat totul?

Misiunea a avut loc la peste un deceniu după ce URSS șocase lumea cu lansarea primului satelit artificial, Sputnik 1, în 1957, declanșând astfel „Cursa Spațială” dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Această rivalitate tehnologică și geopolitică avea să dureze cam 20 de ani, scrie IFL Science.

La finalul anilor ’60, URSS începuse însă să piardă teren în fața americanilor. NASA avea deja racheta Saturn V și se pregătea intens pentru prima misiune cu echipaj uman. În schimb, sovieticii se confruntau cu numeroase probleme, inclusiv cu moartea tragică a cosmonautului Vladimir Komarov, cunoscut drept „omul care a căzut din spațiu”. Sovieticii nu dispuneau de un vehicul capabil să transporte în siguranță un echipaj uman până în jurul Lunii și înapoi cu toate proviziile necesare de hrană, apă și oxigen.

De ce țestoase?

Dar dacă nu puteau trimite oameni, poate puteau trimite… altceva. Și astfel, au intrat în scenă cele două țestoase.

Zond 5 a fost lansată pe 14 septembrie 1968, iar reptilele fuseseră deja instalate la bord din data de 2 septembrie. Timp de aproape două săptămâni, au stat în capsulă fără hrană, deoarece oamenii de știință sovietici se temeau că alimentația ar putea influența datele biologice culese în urma zborului.

Călătoria spre Lună și înapoi a durat șapte zile. După patru zile de zbor, sonda a orbitat Luna, ceea ce a însemnat că aceste două țestoase au devenit primele ființe vii care au făcut acest drum. Pe 21 septembrie 1968, capsula a amerizat în Oceanul Indian. Iar țestoasele au supraviețuit cu bine, deși, evident, au scăzut în greutate.

A fost, într-un fel, un pas mic pentru Uniunea Sovietică, dar un pas lent și legendar pentru specia țestoaselor.

Vă recomandăm să citiți și:

Praful de pe Lună este mai puțin toxic decât aerul urban, au descoperit oamenii de știință

Cea mai mare cometă de la periferia Sistemului Solar explodează cu jeturi de gaz

Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem

Astronomii au găsit materia „lipsă” din Univers în cele mai mari structuri cosmice