Peștișorii aurii sunt adesea (și pe nedrept) ironizați pentru presupusa lor atenție extrem de scurtă. În realitate, au creieri destul de performanți. Ba chiar pot crește la dimensiuni impresionante și sunt buni „șoferi”. Oamenii, pe de altă parte? Dacă le dăm crezare cercetărilor recente, durata de atenție se scurtează rapid.
Un studiu realizat de Microsoft în 2015 trăgea un semnal de alarmă: durata de atenție se scurtează, durata medie de concentrare a unui om scăzând de la 12 secunde la doar 8 secunde în 2013.
De obicei, dăm vina pe rețelele sociale, clipurile foarte scurte și aplicațiile care ne fac să tot derulăm, dar în 2013 aceste obiceiuri nu erau încă atât de răspândite. Atunci, ce s-a întâmplat?
„Atenția este esențială. Totuși, ceea ce se omite uneori este că există mai multe forme de atenție și nu toate se diminuează”, a scris recent Barbara Jacquelyn Sahakian, profesoară de neuropsihologie clinică la Universitatea Cambridge (Anglia), într-un articol pentru The Conversation.
Nu există o singură zonă a creierului responsabilă de atenție, nu putem „activa” un ipotetic „cortex al atenției” și gata, elevii ar fi concentrați ore în șir sau angajații ar munci fără întrerupere.
Oamenii de știință încearcă de ani de zile să înțeleagă cum funcționează atenția, dar răspunsurile încă sunt fragmentare. O analiză publicată în 2024 concluzionează că „deși dovezile sunt complexe și adesea contradictorii, au deschis noi oportunități pentru a înțelege diversitatea mecanismelor atenției”.
Un lucru e sigur: celebra „atenție de 8 secunde” nu înseamnă ceea ce credem, adică incapacitatea de a sta concentrați mai mult de atât. Potrivit lui Sahakian, e mai probabil ca acest „8 secunde” să se refere la scanarea vizuală, timpul petrecut căutând ceva interesant. Cu alte cuvinte, nu e același lucru cu atenția susținută, adică dedicarea timpului și concentrării unei singure activități. Confuzia dintre acești termeni riscă să complice inutil discuția, punctează IFL Science.
Generațiile tinere, precum Gen Z, petrec într-adevăr mult timp folosind ecrane și par să sară rapid de la un TikTok la altul, dar asta nu înseamnă că nu se pot concentra atunci când decid că merită. De altfel, studiile arată că tinerii folosesc bibliotecile mai mult decât s-ar crede, iar interesul lor pentru conținut video de lungă durată (eseuri video, documentare, podcasturi filmate) este în creștere, unele materiale având chiar ore întregi.
Un studiu din 2023 a arătat că atenția susținută variază de-a lungul vieții, atingând vârful în tinerețe, poate un detaliu de reținut pentru cei mai în vârstă care critică generațiile tinere.
Ideea că telefoanele ne „fură” atenția rămâne însă populară, iar numeroase studii o investighează. Totuși, după cum remarca profesorul Neil Bradbury într-un studiu din 2016, multe cercetări despre atenția studenților sunt pline de lacune metodologice. Iar cel mai constant rezultat găsit în literatura de specialitate este că diferențele de atenție li se datorează mai degrabă profesorilor decât formatului lecțiilor. Cu alte cuvinte, dacă studenții ațipesc după 15 minute, problema ar putea fi la profesori.
Imaginea de ansamblu sugerează că tinerii nu au o atenție de doar 8 secunde, ci mai degrabă decid rapid dacă un lucru merită sau nu atenția lor. Dacă da, se dedică.
„Și eu simt asta. Nu am o atenție scurtă. Pur și simplu, conținutul la care sunt expus nu merită atenția mea. M-am săturat”, scria Adam Holm, un tânăr autor, pentru Forbes.
Poate că ne grăbim să ne judecăm prea aspru, așa cum am făcut-o și cu peștișorii aurii. Da, atenția de tip „scanare” ar putea să scadă, dar asta nu e neapărat o catastrofă. Înțelegând mai bine toate fațetele atenției, am putea chiar să învățăm să le folosim în avantajul nostru.
O ciupercă rară poate ucide celulele canceroase, descoperă cercetătorii
Cât de periculoase sunt toaletele publice?
De ce tot mai mulți copii se îndepărtează de părinți
Parfumul ar putea stimula materia cenușie a creierului, descoperă cercetătorii