Data viitoare când te afli într-o mașină pe un drum cu multe curbe, poate ar fi o idee bună să pornești o melodie veselă. A fost descoperit genul de muzică ce te scapă de răul de mișcare.
O echipă de cercetători condusă de neurologul Yilun Li, de la Henan Institute of Science and Technology (China), a descoperit că muzica poate fi o intervenție surprinzător de eficientă care te scapă de răul de mișcare, în funcție de melodia aleasă.
În cadrul experimentelor, 30 de voluntari au fost supuși unui simulator auto care le-a indus senzația de rău de mișcare, purtând în același timp o cască EEG pentru a le înregistra activitatea cerebrală în timp real. Astfel, cercetătorii au urmărit modul în care creierul trece de la o stare stabilă la una de disconfort și înapoi la cea stabilă.
Participanții au fost împărțiți în șase grupuri: patru grupuri au ascultat câte un minut de muzică după „călătoria” simulată, un grup a meditat timp de un minut, iar altul a încheiat experiența chiar înainte ca voluntarii să înceapă să se simtă rău. Rezultatele au arătat că muzica veselă a redus simptomele de rău de mișcare cu 14%, în comparație cu meditația.
Pe locul doi s-a situat muzica liniștitoare, care a diminuat simptomele cu 13,4%. În schimb, muzica tristă a avut efectul opus, încetinind recuperarea chiar mai mult decât simpla așteptare ca starea să treacă de la sine.
Deși studiul are un eșantion redus, concluziile li se aliniază altor cercetări care arată că muzica poate influența profund modul în care ne simțim. Studii anterioare au demonstrat că melodiile preferate pot atenua răul de mișcare indus vizual, inclusiv cel cauzat de realitatea virtuală, și chiar pot ameliora simptomele mahmurelii.
Totuși, în timp ce unele cercetări sugerează că muzica tristă poate îmbunătăți starea de spirit, în anumite contexte efectul poate fi invers. Datele EEG obținute în acest studiu indică faptul că răul de mișcare este corelat negativ cu activitatea din regiunea occipitală a creierului, responsabilă de procesarea informațiilor vizuale. Cu cât participanții se simțeau mai rău, cu atât activitatea acestei zone era mai redusă. În schimb, revenirea a coincis cu o activitate cerebrală mai complexă.
„Muzica tristă poate amplifica disconfortul prin rezonanță emoțională”, explică autorii, citați de Science Alert. În schimb, melodiile vesele sau relaxante ar putea contribui la menținerea unei stări fizice mai bune, „sporind astfel confortul pasagerilor”.
Merită încercat.
Studiul a fost publicat în Frontiers in Human Neuroscience.
Grăsimea viscerală ascunsă accelerează îmbătrânirea inimii
Proteinele de origine animală nu cresc riscul de mortalitate
Somnul regulat, esențial pentru pacienții cu insuficiență cardiacă