Home » Istorie » Calculele greșite ale șefului armatei germane înainte de Primul Război Mondial. De ce credea că Germania nu mai are timp?

Calculele greșite ale șefului armatei germane înainte de Primul Război Mondial. De ce credea că Germania nu mai are timp?

Publicat: 24.10.2025

În relațiile internaționale de-a lungul timpului, un rol important l-a jucat echilibrul între marile puteri. Când acest echilibru se rupea au izbucnit numeroase conflicte. De multe ori însă, percepția și analiza planificatorilor militari se îndepărta de realitate și se ancora în fricile personale ale decidenților politici sau militari. Istoricii au identificat mai multe astfel de cazuri, printre ele numărându-se și cazul lui Helmuth von Moltke, șeful Marelui Stat-major general german între 1906-1914. Viziunea și fricile sale au contribuit și ele la declanșarea Primului Război Mondial.

Helmuth von Moltke a venit la conducerea Marelui Stat-major general german în ianuarie 1906. Fiecare an petrecut în această funcție i-a întărit tot mai mult percepția că situația geopolitică era în dezavantajul Germaniei.

Helmuth von Moltke, între realitate și paranoia

Viziunea lui Helmuth von Moltke poate fi concentrată la două presupuneri pe care le considera de netăguit. Prima pleca de la ideea că, pe termen lung, nu putea fi evitat un război între cele două alianțe politico-militare, Antanta (Franța, Marea Britanie și Imperiul Țarist) și Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia și România).

A doua era că Germania nu mai avea timp. În viziunea lui von Moltke, cu fiecare an care trecea, inamicii Germaniei, în special Rusia țaristă, vor continua să se dezvolte din punct de vedere militar până când se vor bucura de o superioritate absolută care le va permite să aleagă momentul pentru a începe un conflict care se va desfășura în condițiile impuse de ei.

„Trebuie să observăm o diferență fundamentală în ceea ce privește natura celor două axiome. Prima era o proiecție psihologică neverificată, născută din paranoia și pesimismul lui Moltke. A doua, deși comporta un grad de paranoia, era cel puțin justificată de o analiză comparativă a forțelor militare ale puterilor europene.

Îngrijorarea lui Moltke cu privire la instabilitatea dintre cele două alianțe și la faptul că Germania își pierdea capacitatea de a domina într-un viitor conflict au început să câștige teren după 1910, când rușii au inițiat primul ciclu de reînarmare cu arme și forțe terestre”, consideră istoricul Christopher Clark.

Războaiele Balcanice, Germania și Imperiul Țarist

Cum, în cazul unui conflict, Germania era obligată să lupte pe două fronturi, în est contra Imperiului Țarist, iar în vest contra Franței, planificatorii germani s-au uitat tot mai atent la mișcările întreprinse de ruși. Astfel, considerau că economia rusească cunoștea o creștere fulminantă, care contribuia și la dezvoltarea sa și din punct de vedere militar.

„Rădăcinile proiectului de lege din 1913 privind armata se află în neliniștea cauzată de faptul că Germania începea să-și piardă poziția sigură, la care se adăuga alarma declanşată de felul în care Rusia gestiona criza din Balcani.

Într-un memorandum detaliat din decembrie, Moltke a pledat pentru un program ambițios de expansiune şi îmbunătățire. În eventualitatea în care ar fi izbucnit un război, argumenta el, Germania urma să lupte pe două fronturi împotriva Franței și a Rusiei, fiind ajutată puțin de Austria şi deloc de Italia.

Dacă Marea Britanie avea să intre și ea în joc (…), germanii puteau trimite cu 192 de batalioane de infanterie mai puţine decât Marea Britanie, Franţa şi Belgia la un loc. Nici trupele Rusiei nu erau de neglijat, puterea ei creștea de la an la an”, precizează Christopher Clark în cartea „Somnambulii. Cum a intrat Europa în război în 1914”.

Cât de mult a crescut armata Germaniei pe timp de pace?

Faptul că planificatorii germani aveau o viziune sumbră a viitorului a reieșit și din ședințele comisiei de buget din Parlamentul Germaniei.

„În prezentările lor, menționează Christopher Clark, în cadrul ședințelor secrete ale Comisiei pentru Buget ale Reichstagului din luna aprilie, generalii au prezentat o imagine sumbră a perspectivelor Germaniei; vedeau prea puţine șanse de pace cu anturajul Germaniei şi erau pesimiști în privința șanselor de reușită ale armatei germane.

Până în 1916, Rusia va atinge o superioritate militară incontestabilă. Francezii se bucurau deja de superioritate în ceea ce privea căile ferate strategice şi perioadele de mobilizare şi de desfășurare a trupelor”.

Prin proiectul de lege adoptat în iulie 1913, forțele germane pe timp de pace au crescut de la 136.000 la 890.000 de ofițeri şi soldați. Însă, proiectul german a stârnit o serie de reacții neașteptate de planificatorii germani deoarece a declanşat creșteri ale bugetelor alocate pentru armament în Franţa şi în Rusia, lucru care a echivalat repede creșterea trupelor germane. Drumul către confruntarea din Primul Război Mondial era deja pregătit.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Gustav Stresemann: omul care a reconstruit Germania după Primul Război Mondial

Cu cine a negociat Ionel Brătianu intrarea României în Primul Război Mondial

Misiune în Rusia țaristă în Primul Război Mondial

Cum l-a protejat, fără să dorească, spionajul german pe ambasadorul francez la București în Primul Război Mondial

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ar trebui regândită istoria evoluției? Descoperirea făcută recent de cercetători
Ar trebui regândită istoria evoluției? Descoperirea făcută recent de cercetători
Cercetătorii au reușit să obțină electricitate dintr-un cactus
Cercetătorii au reușit să obțină electricitate dintr-un cactus
Un zahăr produs de o bacterie intestinală ar putea ajuta organismul să ardă grăsimea viscerală
Un zahăr produs de o bacterie intestinală ar putea ajuta organismul să ardă grăsimea viscerală
Un medicament inedit dă rezultate promițătoare împotriva cancerului de prostată
Un medicament inedit dă rezultate promițătoare împotriva cancerului de prostată
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
De ce ne place mirosul asfaltului după ploaie?
De ce ne place mirosul asfaltului după ploaie?
Canioanele subacvatice antice ascund secretele celor mai vechi animale de pe Pământ
Canioanele subacvatice antice ascund secretele celor mai vechi animale de pe Pământ
Unde au fost descoperite unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ?
Unde au fost descoperite unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ?
Problemele la motor forțează sonda japoneză Hayabusa2 să-și schimbe planurile
Problemele la motor forțează sonda japoneză Hayabusa2 să-și schimbe planurile
Ce gustare înainte de culcare te-ar putea ajuta să dormi mai bine?
Ce gustare înainte de culcare te-ar putea ajuta să dormi mai bine?
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut