Grăsimea abdominală poate afecta sănătatea creierului persoanelor cu risc crescut de Alzheimer

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la Rutgers Health (SUA) au descoperit că impactul avut de depozitele de grăsime abdominală asupra sănătății creierului și a cogniției este în general mai pronunțat la bărbații de vârstă mijlocie cu risc crescut de Alzheimer decât la femei.

În cazul persoanelor de vârstă mijlocie cu un istoric familial de boală Alzheimer, cantitatea de grăsime din organele abdominale (pancreas, ficat și grăsime abdominală) este legată de volumul creierului și de funcția cognitivă, conform unui studiu publicat în revista Obesity.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Studiul a fost realizat de Sapir Golan Shekhtman, doctorandă la Joseph Sagol Neuroscience Center al Sheba Medical Center din Israel și a fost coordonat de Michal Schnaider Beeri, directorul Herbert and Jacqueline Krieger Klein Alzheimer’s Research Center din cadrul Rutgers Brain Health Institute.

Depozitele de grăsime abdominală, asociate cu starea de sănătate a creierului

Cercetarea, efectuată pe 204 persoane sănătoase de vârstă de mijloc, descendenți ai celor cu Alzheimer, a investigat depozitele de grăsime din pancreas, ficat și abdomen, măsurate cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN), scrie Medical Xpress.

„La bărbații de vârstă mijlocie cu risc crescut de boală Alzheimer, dar nu și la femei, o cantitate mai mare de grăsime pancreatică a fost asociată cu o funcție cognitivă și cu un volum cerebral redus, sugerând o legătură potențial specifică sexului între depozitele de grăsime abdominală și sănătatea creierului”, a declarat Beeri.

Obezitatea este un factor de risc pentru o funcție cognitivă mai scăzută și un risc mai mare de demență, cu asocieri diferite între sexe. Rezultatele cercetărilor subliniază importanța investigării interrelațiilor dintre depozitele de grăsime, îmbătrânirea creierului și cogniție în contextul diferențelor de gen.

La ce va folosi acest studiu?

De asemenea, studiul contestă utilizarea convențională a indicelui de masă corporală (IMC) ca măsură primară pentru evaluarea riscurilor cognitive legate de obezitate. Cercetătorii susțin că IMC nu reprezintă bine distribuția grăsimii corporale și nu ține neapărat cont de diferențele de gen.

„Descoperirile noastre indică corelații mai puternice în comparație cu relațiile dintre IMC și cogniție, sugerând că depozitele de grăsime abdominală, mai degrabă decât IMC, reprezintă un factor de risc pentru o funcție cognitivă mai scăzută și un risc mai mare de demență”, a spus Shekhtman.

Aceste descoperiri deschid noi căi pentru intervenții direcționate și pentru explorarea ulterioară a abordărilor specifice fiecărui sex în înțelegerea și atenuarea impactului grăsimii abdominale asupra sănătății creierului, a menționat Shekhtman.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au descoperit 5 variante biologice de Alzheimer

Un nou antidepresiv ar putea ajuta organismul să lupte împotriva cancerului

Ar putea fi creierul uman „cuantic”?

Neuralink a implantat primul cip în creierul unui om. Anunțul făcut de Elon Musk