Home » Istorie » Liberalii și momentele cheie care au dus la realizarea Marii Uniri și României Mari

Liberalii și momentele cheie care au dus la realizarea Marii Uniri și României Mari

11.28.2021
Liberalii și momentele cheie care au dus la realizarea Marii Uniri și României Mari
Credit foto: Profimedia

După ce Basarabia s-a unit cu România la 27 martie 1918, iar Bucovina s-a alăturat țării mame la 28 noiembrie același an, câteva zile mai târziu, la 1 decembrie 1918 se crea România Mare, prin unirea cu Transilvania. Fără a minimiza în vreun fel rolul pe care l-au avut fruntașii români din cele trei provincii românești, printre care se numără Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod sau Iuliu Maniu, o contribuție majoră a avut-o și Partidul Național Liberal și, în special, Ionel Brătianu.

Deciziile pe care le-au luat liberalii, în frunte cu Ion I.C. (Ionel Brătianu), de-a lungul deceniului al doilea al secolului XX au ajutat la crearea statului național unitar român.

Una dintre ele a fost reorientarea politicii externe a României și îndepărtarea de Puterile Centrale și, în special, de Austro-Ungaria. Aderarea României la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia), prin tratatul secret din 18 octombrie 1883, a fost determinată de politica tot mai activă a Imperiului Țarist în sud-estul Europei și manifestarea unei agresivități în creștere la adresa Regatului României, dar și de o posibilă izolare externă a țării care trebuia să își protejeze independența.

Atitudinea Austro-Ungariei față de populația românească și intensificarea politicii de maghiarizare din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au îndepărtat România de Puterile Centrale. Anexarea Bosniei și Herțegovinei de Austro-Ungaria, în 1908, și războaiele balcanice l-au convins și mai mult pe Ionel Brătianu că România trebuia să schimbe tabăra dacă într-adevăr voia să-i ajute pe românii din Transilvania.

Într-o întâlnire avută în noiembrie 1912 cu ambasadorul francez la București, Camille Blondel, președintele PNL, aflat la vremea respectivă în opoziție, a anticipat că urma să vină ziua în care Imperiul Austro-Ungar se va dărâma, iar „elementele disparate din care este compus se vor îndrepta spre aspirațiile lor”. „Pentru această zi trebuie să fim pregătiți să primim pe frații noștri din Transilvania, fără ca nimeni să se poată opună la aceasta și în acest sens sprijinul Rusiei ne poate servi”, a adăugat Ionel Brătianu.

Tocmai din acest considerent, după izbucnirea Primului Război Mondial, din postura de prim-ministru, Ion I.C. Brătianu va sprijini ferm neutralitatea României în Consiliul de Coroană din 3 august 1914.

Acordul de neutralitate încheiat de România cu Rusia

Un alt moment cheie în drumul spre realizarea Marii Unirii a fost la 23 septembrie 1914, când România a încheiat un acord de neutralitate cu Italia, urmat apoi de altul cu Imperiul Țarist, în 1 octombrie. Acesta din urmă a fost cel mai important deoarece stipula ca, în schimbul neutralității binevoitoare a României, Rusia să-i recunoască dreptul asupra provinciilor din Austro-Ungaria locuite de români, cu încuviințarea de a alege momentul când le va ocupa.

Obiectivele României și ale lui Ionel Brătianu, în special, erau protejarea drepturilor României asupra teritoriile locuite de românii din Austro-Ungaria (Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina și, nu în ultimul rând, Transilvania).

Acordul de neutralitate cu Imperiul Țarist a fost încheiat în urma negocierilor purtate de Brătianu cu ministrul rus de Externe Serghei Sazonov, venit într-o vizită la Constanța, împreună cu țarul Nicolae al II-lea, în în 11/24 iunie 1914, cu numai câteva zile înainte de atentatul de la Sarajevo care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial.

Ionel Brătianu știa că, pentru binele țării și al românilor din teritoriile aflate sub ocupație, România trebuia să intre la un moment dat în război, însă trebuia să fie de partea celor care vor câștiga și care să-i garanteze în scris că-i vor proteja drepturile asupra teritoriile locuite de românii din Austro-Ungaria.

Negocierile cu Antanta

Pe aceste considerente va purta negocieri personale cu reprezentanții Marilor Puteri de la București, Franța și Marea Britanie (membre ale Antantei alături de Rusia). Cele două țări au considerat, însă, la început prea mari pretențiile României față de teritoriilor locuite de români, dar aflate în Imperiul Austro-Ungar.

Pierderile uriașe din vara anului 1915 de pe Frontul de Vest ale Aliaților, precum și înfrângerea rușilor în Polonia au convins Antanta de necesitatea atragerii României în război de partea ei.

Astfel, în dimineața de 17 august 1916, în urma negocierilor purtate, premierul Ionel Brătianu semna cu reprezentanții țărilor Antantei, prezenți la București, Tratatul prin care România se alătura de partea lor în Primul Război Mondial. Printre prevederile tratatului secret se număra și declararea războiului Austro-Ungariei de către România, căreia i se garanta integritatea şi libertatea de a anexa Transilvania, Bucovina şi Banatul. Totodată, Puterile Aliate se angajau să nu încheie pace separată mai înainte ca România să fi obţinut satisfacție şi să o admită pe picior de egalitate în toate negocierile de pace.

În baza acestui tratat, la Consiliu de Coroană din 27 august 1916 s-a decis intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. În discursul ținut în cadrul Consiliului de Coroană, Ionel Brătianu a evidențiat scopul pentru care România intra în război: reîntregirea și unitatea națională.

Se impune să ieşim din neutralitate, având drept ideal unitatea naţională, căci cine ştie dacă în decursul veacurilor vom găsi un prilej atât de prielnic ca cel de azi.(…) În viața naţiunilor sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sunt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o astfel de situație este astăzi românismul … și dacă nu azi, atunci mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi… aduceți-vă aminte …: Tudor Vladimirescu a fost zdrobit și stăpânitorii zilei l-au măcelărit. Dar el ridicase steagul renașterii noastre naționale și pe temeiul gestului lui urmașii săi au înfăptuit-o … cazul cel mai caracteristic este cazul lui Mihai Viteazul. Și el a fost învins, și el a fost omorât, dar a știut pentru o clipă să întrupească visul secular al neamului, unirea tuturor românilor. Și a fost destul, nu numai pentru ca el să rămână de-a lungul veacurilor eroul legendar și slăvit, dar pentru ca și noi astăzi să întemeiem pe faptele lui revendicările acestui neam”, a spus Brătianu.

În seara aceleași zile de 27 august 1916, România, prin Edgar Mavrocordat (ambasadorul de la Viena), declara Austro-Ungariei război. Participarea la Primul Război Mondial și deciziile luate de Ionel Brătianu au contribuit masiv la crearea României Mari, definitivată prin Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Vă recomandăm să citiți și:

Eugeniu Stătescu, unul dintre cei mai importanți miniștri liberali de Justiție

Alegerile parlamentare din 1922 organizate de liberali

Dimitrie. A. Sturdza și dificultățile funcției de președinte al PNL

Problemele prin care a trecut primul guvern condus de D. A. Sturdza

D. A. Sturdza și asaltul asupra guvernării conservatoare

Cum a ajuns D. A. Sturdza președinte al PNL

Brătianu și cea mai mare bătălie diplomatică

O promisiune liberală transpusă cu ajutorul regelui Ferdinand: „Vi se va da pământ”

Începutul ascensiunii lui Ionel Brătianu

Schimbarea generațiilor politice la liberali la sfârșitul secolului al XIX-lea

Gheorghe Brătianu, de la participarea la Al Doilea Război Mondial, la moartea în inchisoarea comunistă

Gheorghe I. Brătianu, istoricul care a creat și a acționat

Carol I și Ion C. Brătianu, în vremea alegerilor dificile

Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia

Cum a rămas Ion C. Brătianu fără miros pentru toată viața

Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate

Cine a decis intervenția Armatei Române în războiul ruso-turc din 1877

24 mai 1875 – înființarea Partidului Național Liberal

Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu

Ionel Brătianu, Austro-Ungaria și Rusia

Alexandru G. Golescu, fondatorul Monetăriei Statului

Cum au vrut liberalii să reformeze România înainte de Primul Război Mondial

Cum s-au organizat liberalii imediat după ce s-a încheiat Primul Război Mondial

Liberalii și interzicerea comuniștilor

Liberalii și problemele industrializării României după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, despre intrarea țării în Primul Război Mondial: „Este o partidă în care România îşi joacă existenţa”

Liberalii și criza dinastică generată de principele moștenitor Carol

Influența lui Ionel Brătianu asupra Regelui Ferdinand a adus România în tabăra câștigătorilor

Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României

Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României

Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult