Alegerile parlamentare din 1922 organizate de liberali

La 19 ianuarie 1922, Ion I.C. Brătianu revenea la guvernare, fiind numit de regele Ferdinand prim-ministru. Brătianu avea planuri mari pentru România unită, însă nu avea majoritate în Parlament și de aceea era nevoie de alegeri parlamentare, care aveau să fie organizate în martie același an.

Revenirea liberalilor la guvernare s-a produs după ce guvernul condus de Take Ionescu a primit un vot de neîncredere în 17 ianuarie 1922, după doar o lună de guvernare. Se încheia astfel participarea Partidului Conservator în istoria guvernărilor din România și singurul mandat de premier al lui Take Ionescu.

• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”
• 165 de ani de la începerea construcţiei Canalului Suez. A scurtat drumul navigatorilor către Europa la…

Ion I.C. Brătianu nu a fost departe de manevrele care s-au finalizat cu votul de blam din Parlament. Preluarea puterii de către liberali s-a datorat relațiilor strânse dintre președintele PNL şi regele Ferdinand și a influenței pe care o avea asupra acestuia din urmă, prin intermediul lui Barbu Ştirbei şi a reginei Maria.

Mai mult, liberalii exercitau influențe chiar și în afara țării pentru legitimitatea guvernului Brătianu.

În unele cercuri politice occidentale, mai ales în cele din Franţa, se vehicula ideea că guvernul condus de Ion I.C. Brătianu s-a format cu largul concurs al lui Take Ionescu, care a aprobat şi susţinut această alternativă. Zvonul era lansat de liberalii Victor Antonescu şi Sterie Diamandi, aflaţi la Paris cu aprobarea conducerii Partidului Naţional Liberal. Scopul acestei manevre era bine stabilit, acela de a potoli reacţiile antiliberale de aici. Este ştiut faptul că şeful Partidului Conservator Democrat se bucura de o importantă popularitate în rândul oamenilor politici, a cercurilor politice, diplomatice şi ale opiniei publice din Franţa şi Anglia”, scrie Constantin I. Stan în articolul „Puterea şi opoziţia în alegerile parlamentare din martie 1922”.

Revenirea la conducere a celui mai vechi și mai organizat partid

Venirea PNL și a lui Brătianu la guvern însemna reîntoarcerea celui mai vechi şi mai organizat partid, cu oameni experimentați în compartimentele cheie, lucru care s-a văzut mai apoi în avântul economic, stabilitatea politică și socială, precum și în consolidarea statului unitar creat la 1918.

Pentru toate acestea, Brătianu avea nevoie de majoritate parlamentară deoarece, la momentul revenirii lui la guvern, Adunările legislative erau dominate de Partidul Poporului condus de generalul Alexandru Averescu. În acest sens, l-a convins pe regele Ferdinand să dizolve adunările, prin decretul din 23 ianuarie 1922, și să organizeze noi alegeri.

În campania electorală, tensiunile au crescut deoarece opoziția a fost nemulțumită de faptul că liberalii voiau ca noul Parlament să aibă specificul unor adunări constituante care își încheiau misiunea după votarea legii fundamentale a statului.

Astfel, fiecare partid voia ca viitoarea Constituție, extrem de necesară după definitivarea statutului unitar, să fie elaborată după propriile viziuni.

Cum au fost organizate alegerile parlamentare din 1922

Din motive strategice pentru liberali, alegerile parlamentare din martie 1922 au avut loc la date diferite. În Vechiul Regat, primele alegeri au fost în 1-2 martie 1922 pentru Senat, unde era necesară o majoritate simplă de care PNL avea însă nevoie pentru a convinge în bătălia pentru Camera Deputaților, unde alegerile au avut loc în 5-7 martie. Pe același considerent, în Transilvania, unde liberalii nu erau o forță, iar aparatul electoral era nou, alegerile au avut loc în 6-7 martie pentru Camera Deputaților și în 9-10 martie, pentru Senat.

Rezultatul a fost victoria PNL cu 222 din cele 372 de locuri în Camera Deputaților și 111 din cele 148 de locuri în Senat. Ambele corpuri legiuitoare au format Adunarea Constituantă care a elaborat Constituția din 1923, formulată după principiile liberalilor.

Felul în care s-au desfășurat alegerile parlamentare din 1922 și rezultatul lor au reprezentant o sursă de tensiuni politice pe parcursul întregii perioade interbelice între Partidul Național Liberal, Partidul Național Român și mai apoi Partidul Național Țărănesc.

Vă recomandăm să citiți și:

Dimitrie. A. Sturdza și dificultățile funcției de președinte al PNL

Problemele prin care a trecut primul guvern condus de D. A. Sturdza

D. A. Sturdza și asaltul asupra guvernării conservatoare

Cum a ajuns D. A. Sturdza președinte al PNL

Brătianu și cea mai mare bătălie diplomatică

O promisiune liberală transpusă cu ajutorul regelui Ferdinand: „Vi se va da pământ”

Începutul ascensiunii lui Ionel Brătianu

Schimbarea generațiilor politice la liberali la sfârșitul secolului al XIX-lea

Gheorghe Brătianu, de la participarea la Al Doilea Război Mondial, la moartea în inchisoarea comunistă

Gheorghe I. Brătianu, istoricul care a creat și a acționat

Carol I și Ion C. Brătianu, în vremea alegerilor dificile

Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia

Cum a rămas Ion C. Brătianu fără miros pentru toată viața

Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate

Cine a decis intervenția Armatei Române în războiul ruso-turc din 1877

24 mai 1875 – înființarea Partidului Național Liberal

Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu

Ionel Brătianu, Austro-Ungaria și Rusia

Alexandru G. Golescu, fondatorul Monetăriei Statului

Cum au vrut liberalii să reformeze România înainte de Primul Război Mondial

Cum s-au organizat liberalii imediat după ce s-a încheiat Primul Război Mondial

Liberalii și interzicerea comuniștilor

Liberalii și problemele industrializării României după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, despre intrarea țării în Primul Război Mondial: „Este o partidă în care România îşi joacă existenţa”

Liberalii și criza dinastică generată de principele moștenitor Carol

Influența lui Ionel Brătianu asupra Regelui Ferdinand a adus România în tabăra câștigătorilor

Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României

Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României

Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari