Home » Istorie » „Să facem loc făuritorului României Mari”

„Să facem loc făuritorului României Mari”

11.30.2021
„Să facem loc făuritorului României Mari”
Regele Ferdinand și Ionel Brătianu / Credit foto: Profimedia

Ieşirea Rusiei din Primul Război Mondial şi decizia lui Lenin de a începe negocierile de pace cu Puterile Centrale, încheiată prin Tratatul de la Brest-Litowsk (3 martie 1917), a lăsat România singură în faţa armatelor Puterilor Centrale. Singura soluție pentru România era să încheie și ea pacea, care nu se preconiza deloc a fi una în termeni favorabili, având în vedere că la conducerea guvernului se afla Ionel Brătianu, omul care rupsese alianța cu Puterile Centrale și care a decis intrarea în război împotriva Austro-Ungariei.

Din acest motiv, guvernul de coaliție condus de Ion I.C. Brătianu a demisionat, lăsând locul, la finele lunii ianuarie 1918, unui executiv condus de generalul Alexandru Averescu și alcătuit din specialiști. Brătianu spera, astfel, că pacea cu Puterile Centrale va fi una în termeni mai favorabili pentru România.

La dorința Puterilor Centrale, dar și la îndemnul fostului premier liberal, regele Ferdinand a decis înlocuirea în 18 martie 1918 a guvernului lui Averescu cu unul condus de conservatorul Alexandru Marghiloman. Acesta era unul dintre oamenii politici români importanți, rămași la București în timpul ocupației germane, era un filo-centralist care colaborase încă de la început cu inamicul, într-o formă sau alta.

Tratatul de pace de la București, un dictat pentru România

Marghiloman a fost cel care a semnat Tratatul de la București (Pacea de la Buftea – București) cu Imperiul German și Imperiul Austro-Ungar, la data de 7 mai 1918, prin care România pierdea Dobrogea, trecătorile Carpaților și concesiona Germaniei toate exploatările petroliere pentru o perioadă de 90 de ani. Totodată, statul german prelua șantierele navale românești și, împreună cu Austro-Ungaria, controla navigația pe Dunăre.

Ionel Brătianu era convins că până la urmă Antanta va ieși triumfătoare din războiul cu Puterile Centrale, de aceea considera că România era o victimă a Germaniei și Austro-Ungariei, astfel că Parlamentul nu trebuia să ratifice Pacea de Buftea, pe care o vedea drept „un dictat al inamicului”, ceea ce și era. Din această cauză, liberalii au boicotat alegerile din mai 1918, organizate de guvernul Marghiloman. La finalul lui iunie – începutul lui iulie 1918, Parlamentul a ratificat însă tratatul de pace cu Puterile Centrale.

Având susținerea Partidului Național Liberal și a lui Ion I.C. Brătianu, regele Ferdinand nu a ratificat niciodată acest tratat. Deși își producea efectele, tratatul nu avea nicio valoare din punct de vedere juridic.

În toamna anului 1918, slăbite de război, Puterile Centrale începuseră să piardă. Soarta războiului începea să devină clară, iar României i se cerea reintrarea în război de partea Antantei. Însuși prim-ministrul francez Georges Clemenceau solicita acest lucru, trimițând României un mesaj prin Victor Antonescu, fostul reprezentant al României la Paris. În seara zilei de 22 octombrie, Antonescu a aterizat în secret la Iași, unde s-a întâlnit cu Ionel Brătianu căruia i-a prezentat mesajul ce trebuia transmis regelui Ferdinand. Totodată, generalul Berthelot se apropia de Dunăre în fruntea unei armate aliate și îi presa pe suveranul României și pe liderul liberalilor să înceapă de îndată remobilizarea Armatei Române.

Liderul PNL, sfătuitor de seamă

La 6 noiembrie 1918, regele Ferdinand l-a înlocuit din funcția de prim-ministru pe Alexandru Marghiloman cu generalul Constantin Coandă. Brătianu, dat în judecată de fostul guvern filo-centralist, îi consilia din umbră pe suveran și pe noul premier.
La 10 noiembrie 1918 România reintra în război, de partea Antantei, cerând generalului August von Mackensen, care ocupase România timp de doi ani, să retragă în 24 de ore toate trupele inamice de pe teritoriul țării noastre.

bucuresti ocupatie germana August von Mackensen
Bucureștiul a fost ocupat timp de doi ani de trupele generalului german August von Mackensen / Credit foto: Profimedia

A doua zi, Germania încheia armistițiul, iar decizia României de a reintra în război avea să cântărească enorm la viitoarea Conferinţă de Pace de la Paris, unde Ionel Brătianu se va lupta pentru recunoașterea Marii Uniri.

Președintele PNL a fost cel care i-a primit, la finalul lunii noiembrie, în ultimele sale zile petrecute în exilul de doi ani de la Iași, pe delegații de la Cernăuți, care aveau să-l înștiințeze de un eveniment ce urma să aibă loc, și anume Unirea Bucovinei, hotărâtă de Consiliul Naţional Român în 28 noiembrie 1918, dar și pe mai mulți reprezentanți ai românilor din Transilvania care susțineau și doreau Unirea Transilvaniei cu România.

La 1 decembrie 1918, Regele Ferdinand și Regina Maria reveneau în București, după o rezistență grea la Iași, trecând pe sub Arcul de Triumf alături de generalul francez Henri Berthelot, un mare prieten și susținător al României.

În mulțimea care îi ovaționa se afla și Ionel Brătianu, cel care lucrase intens la împlinirea visului reîntregirii şi a României Mari.

Despre acest moment avea să povestească sora lui mai mare, Sabina Cantacuzino: „Ionel era pe jos, în public. Regele a oprit cortegiul, i-a dat mâna şi i-a mulțumit pentru bunele poveţe ce-i dedese. Atunci d. Hălăceanu, locţiitor de primar, le oferi pâinea şi sarea. El auzi pe un conservator zicând: «Tot la el trage». Nici în aceste clipe solemne nu uitaseră inimiciţiile meschine de partid”. În aceeași mulțime, o fată care l-a recunoscut pe Ionel Brătianu avea să strige cuvintele care vor rămâne în istorie: „Să facem loc făuritorului României Mari”.

Vă recomandăm să citiți și:

Liberalii și momentele cheie care au dus la realizarea Marii Uniri și României Mari

Eugeniu Stătescu, unul dintre cei mai importanți miniștri liberali de Justiție

Alegerile parlamentare din 1922 organizate de liberali

Dimitrie. A. Sturdza și dificultățile funcției de președinte al PNL

Problemele prin care a trecut primul guvern condus de D. A. Sturdza

D. A. Sturdza și asaltul asupra guvernării conservatoare

Cum a ajuns D. A. Sturdza președinte al PNL

Brătianu și cea mai mare bătălie diplomatică

O promisiune liberală transpusă cu ajutorul regelui Ferdinand: „Vi se va da pământ”

Începutul ascensiunii lui Ionel Brătianu

Schimbarea generațiilor politice la liberali la sfârșitul secolului al XIX-lea

Gheorghe Brătianu, de la participarea la Al Doilea Război Mondial, la moartea în inchisoarea comunistă

Gheorghe I. Brătianu, istoricul care a creat și a acționat

Carol I și Ion C. Brătianu, în vremea alegerilor dificile

Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia

Cum a rămas Ion C. Brătianu fără miros pentru toată viața

Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate

Cine a decis intervenția Armatei Române în războiul ruso-turc din 1877

24 mai 1875 – înființarea Partidului Național Liberal

Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu

Ionel Brătianu, Austro-Ungaria și Rusia

Alexandru G. Golescu, fondatorul Monetăriei Statului

Cum au vrut liberalii să reformeze România înainte de Primul Război Mondial

Cum s-au organizat liberalii imediat după ce s-a încheiat Primul Război Mondial

Liberalii și interzicerea comuniștilor

Liberalii și problemele industrializării României după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, despre intrarea țării în Primul Război Mondial: „Este o partidă în care România îşi joacă existenţa”

Liberalii și criza dinastică generată de principele moștenitor Carol

Influența lui Ionel Brătianu asupra Regelui Ferdinand a adus România în tabăra câștigătorilor

Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României

Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României

Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Noul inamic al narvalului
Noul inamic al narvalului
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că ...
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Anul 2022 se anunță a fi complicat pentru piețele financiare
Anul 2022 se anunță a fi complicat pentru piețele financiare
Medic: În 2021 au câștigat frica și neîncrederea, în 2022 e important să rămâneți în viață
Medic: În 2021 au câștigat frica și neîncrederea, în 2022 e important să rămâneți în viață
Noile spirale duble stochează informații magnetice în trei dimensiuni
Noile spirale duble stochează informații magnetice în trei dimensiuni
Regele Arthur, suveranul legendar care continuă să fascineze
Regele Arthur, suveranul legendar care continuă să fascineze